Sursă: Mediafax.ro
Fostul ministru al Transporturilor, Ciprian Șerban, critică sever guvernul demis al lui Ilie Bolojan. El afirmă că, în fiecare zi, România se împrumută cu 1.000 de euro, ceea ce agravează criza economică și socială.
Citește și: Tribunalul Tulcea amână procesul de insolvență LIDAS până în februarie 2027 la cererea a doi creditori
Șerban susține că această situație duce la blocajul de lichiditate din economie, iar firmele nu mai pot susține plățile curente. În plus, mediul privat funcționează cu marje tot mai mici, iar riscul de faliment crește semnificativ, afectând direct piața muncii.
Impactul împrumuturilor zilnice asupra economiei și societății
Potrivit declarațiilor sale, numărul de salariați scade zilnic cu 173 de persoane, ceea ce duce la reducerea producției, a consumului și a colectării taxelor. În plus, presiunea pe sistemul social crește, întrucât tot mai mulți oameni intră în șomaj sau părăsesc piața muncii.
- Numărul de salariați scade cu 173 de persoane pe zi
- Se înregistrează o reducere a producției și a consumului
- Taxele colectate scad, afectând bugetul de stat
- Crește numărul de persoane în șomaj
- Se intensifică riscul de insolvență pentru firmele autohtone
- Dependenta de finanțare externă devine tot mai mare
Contextul economic și social în România în 2026
Șerban afirmă că, de aproape un an, consumul scade continuu, iar prețurile mari și veniturile reale erodate determină populația să cumpere mai puțin. Această situație afectează direct firmele, care înregistrează vânzări mai mici și profitabilitate redusă, ceea ce conduce la concedieri și insolvențe.
El adaugă că, în aceste condiții, sistemul social se află sub presiune crescută, fiind tot mai mulți oameni care intră în șomaj sau părăsesc piața muncii. În plus, proiectele guvernamentale sunt blocate de ONG-uri de mediu, iar statul devine tot mai dependent de împrumuturi externe pentru acoperirea cheltuielilor.
Reacțiile politice continuă, iar liderii opoziției critică dur situația economică și gestionarea guvernului Bolojan. În acest context, criza de conducere și de încredere în instituții persistă, iar România se confruntă cu provocări majore în 2026.