Sursă: Zf.ro
România pierde anual 9 miliarde de euro din fraudă de tip carusel, o sumă care depășește costul unor proiecte majore de infrastructură, precum Autostrada Moldovei, estimată la 6,4 miliarde de euro. Această estimare provine de la Tax Institute și evidențiază impactul grav al evaziunii fiscale asupra bugetului național.
Citește și: Tribunalul Tulcea amână procesul de insolvență LIDAS până în februarie 2027 la cererea a doi creditori
Potrivit vicepreședintei CFA România, Andreea Nica, peste 20% din munca din România este evaluată drept nedeclarată, ceea ce înseamnă că nu este fiscalizată corespunzător. Această economie subterană limitează semnificativ capacitatea statului de a colecta taxe și contribuie la reducerea veniturilor bugetare, care rămân sub media europeană de 40% din PIB.
Ce înseamnă fraudă de tip carusel pentru economia României?
Frauda de tip carusel implică circuite complexe de facturare fictivă și transferuri ilegale de fonduri între companii, adesea înregistrate în diferite țări. Fenomenul afectează în mod direct veniturile fiscale și distorsionează concurența în mediul de afaceri.
- Se estimează că pierdem 9 miliarde de euro anual din această fraudă.
- Peste 20% din munca evaluată în economie este nefiscalizată.
- Există antreprenori cinstiți, dar și cei care fentează sistemul pentru a reduce costurile.
- Practici informale precum plățile în plic și salariile minime plătite oficial reduc baza de impozitare.
- Concurența neloială afectează mediul de afaceri și crește dificultățile pentru firmele corecte.
Care sunt consecințele și soluțiile pentru reducerea evaziunii fiscale?
Impactul principal al fraudei de tip carusel este scăderea veniturilor bugetare, ceea ce limitează finanțarea proiectelor de infrastructură și serviciilor publice. În plus, această practică distorsionează piața și favorizează firmele care nu respectă legislația fiscală.
Specialiștii sugerează intensificarea controalelor fiscale, digitalizarea proceselor și sancționarea dură a celor implicați în schemele frauduloase. În același timp, se pune accent pe creșterea nivelului de conștientizare în mediul de afaceri pentru respectarea legislației fiscale și reducerea economiei subterane.
Discuția publică actuală se concentrează mai mult pe reducerea cheltuielilor bugetare, în loc să se abordeze eficient măsurile de creștere a colectării fiscale. În sectorul public, ajustările de personal vizează în principal angajații cu salarii mici, nu eliminarea sinecurilor sau a posturilor redundante.
Astfel, pentru a combate evaziunea și a crește veniturile, este nevoie de o reformă structurală și de o politică fiscală mai strictă, pentru ca România să poată reduce decalajul față de media europeană și să asigure finanțarea adecvată a proiectelor de dezvoltare.