Sursă: Hotnews.ro
Gazetarul și scriitorul Cristian Tudor Popescu a comentat marți principalele evenimente din ultimele zile: decizia Curții Constituționale în cazul legii integrității și întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu. Jurnalistul critică încălcarea unui principiu fundamental al Justiției — și anume principiul conform căruia legile nu se pot aplica retroactiv, afirmă că CCR a început, încă de la anularea alegerilor prezidențiale, să se considere „deasupra Constituției” și vine cu o concluzie dură.
Citește și: Nicușor Dan face consultări pentru desemnarea celui de-al patrulea premier în ultimele 4 luni
„Problema era că nu intra Ciolacu în turul 2, în ciuda mitei masive pentru națiune pe care a dat-o din bugetul de stat. Din acel moment, CCR s-a considerat deasupra Constituției, deasupra legilor, chiar și ale bunului simț, devenind o adevărată regină a României. Așa că încălcarea unui principiu fundamental al Justiției, nonretroactivitatea legilor, prin decizia privind legea anti-Fritz împinsă de PSD, e cât se poate de firească”, afirmă Popescu într-o postare pe Facebook.
El adaugă că decizia CCR a fost însoțită de respingerea amendamentelor AUR privind biodiversitatea, explicând că „nu erau ale PSD”. În plus, jurnalistul menționează o mișcare-fulger a președintelui Nicușor Dan, care a publicat declarația de avere a unei persoane implicate în legea integrității, considerând această acțiune drept o demonstrație de corectitudine.
„Remarcabilă a fost și mișcarea-fulger a lui Nicușor Dan, care a publicat declarația de avere a doamnei Grădinaru. Deci, CCR e dreaptă, cum ar veni, aprobă, dar și respinge. Interesant dacă președintele Dan va promulga sau nu legea anti-Fritz, căci nu prea are cum s-o scalde, după obicei”, comentează Popescu.
El critică și întâlnirea de la separeu dintre președinta CCR, Simina Tănăsescu, și premierul interimar Bolojan, considerând-o o „mișcare-fulger” și o explicație „stupidă”.
„Calea de consecință, firească și asta, a stării politice, juridice, economice actuale a statului român ar trebui să fie excluderea de facto a României din UE, ba chiar și din Consiliul Europei, în care am fost acceptați în octombrie 1993”, afirmă Popescu, avertizând asupra riscului de a fi marginalizați în mod definitiv de organismele europene.
Decizia CCR și impactul asupra statului român
Curtea Constituțională a stabilit luni că amendamentul introdus în Legea integrității, la cererea PSD, este constituțional. Acest articol prevede că persoanele găsite în incompatibilitate sau conflict de interese își pierd funcțiile și mandatelele la 30 de zile de la rămânerea definitivă a raportului de evaluare sau a hotărârii judecătorești.
- Amendamentul a fost aprobat în contextul dezbaterilor despre legea ANI.
- Decizia CCR a fost criticată de opoziție și de analiști, care o consideră o încălcare a principiului nonretroactivității legilor.
- Populația și partidele politice sunt divizate în privința interpretării acestei decizii.
Reacțiile oficiale și consecințele politice
Reacțiile oficiale au fost diverse, iar unii experți avertizează că această decizie poate duce la destabilizarea instituțiilor și la o criză politică profundă. În același timp, analizele indică faptul că această situație poate accelera procesul de excludere a României din Uniunea Europeană și din alte organisme internaționale.
În concluzie, decizia CCR și întâlnirea dintre Bolojan și Tănăsescu au amplificat tensiunile din sistemul politic românesc, ridicând semne de întrebare asupra direcției în care se îndreaptă statul român în context european.