O psihanalistă din Franța, Cynthia Fleury, afirmă că societatea devine tot mai resentimentară, iar acest lucru influențează deciziile politice și stabilitatea democratică. Într-un interviu acordat pentru publicația HotNews, ea avertizează asupra pericolului ranchiunei și a modului în care aceasta poate duce la alegerea unor lideri „alieni” societății.

Fleury explică faptul că resentimentul nu trebuie subestimat, fiind o otravă care se acumulează în interiorul oamenilor. „Nu trebuie să diminuăm puterea resentimentului! Nu este doar un flagel micuț sau o patologie minoră”, spune ea. Psihanalista susține că ranchiuna nu are doar motivații legate de nereușitele economice, ci și de nedreptățile sociale, care însă nu justifică, de fapt, această stare de spirit.

Ce înseamnă resentimentul și cum afectează societatea?

Fleury definește resentimentul ca fiind o ruminație continuă, toxică, care se manifestă ca o fierbere internă. „Este ca o otravă care rămâne în noi și ne apasă în mod constant”, explică ea. Resentimentul apare pe fondul unui deficit de simbolizare și sublimare, fiind o construcție psihică bazată pe fantasmă și delir interpretativ, nu pe suferință reală.

• Resentimentul poate apărea atât din suferințe reale, cât și din situații fără o cauză obiectivă.
• Este o stare de blocaj mental, care duce la percepții distorsionate asupra lumii.
• Poate determina indivizii să se considere victime perpetue, lipsiți de responsabilitate.
• Această stare afectează capacitatea de a acționa și de a găsi soluții constructive.

Impactul resentimentului asupra deciziilor politice și democrației

În opinia psihanalistei, resentimentul devine o forță distructivă pentru societate, deoarece blochează dialogul și încrederea între cetățeni și lideri. „Când oamenii sunt blocați în poziția de victimă, devin mai ușor manipulați și mai predispuși să voteze lideri „alieni”, care le promit soluții simple pentru probleme complexe”, afirmă Fleury.

Reacțiile oficiale și reacțiile societății trebuie să vizeze identificarea și gestionarea acestor stări, pentru a proteja democrația și a încuraja responsabilitatea civică. Psihanalista recomandă ca societatea să investească în educație și în dezvoltarea resurselor de autodepășire, pentru a preveni răspândirea ranchiunei și a resentimentului.

În concluzie, expertul avertizează că resentimentul, dacă nu este gestionat, poate submina valorile fundamentale ale democrației și poate favoriza ascensiunea liderilor „alieni” și a populismului. Este nevoie de o conștientizare colectivă și de eforturi pentru a construi o societate mai rezilientă și mai responsabilă.