Sursă: Hotnews.ro
Cu toate că turneul final al Cupei Mondiale 2026 a atras un număr tot mai mare de spectatori în stadioane, efectul economic al evenimentului pare să fie mai puțin spectaculos decât s-a anticipat inițial. În timp ce organizatorii și echipele participante beneficiază de premii financiare semnificative, cheltuielile fanilor și impactul asupra economiei locale sunt mai modeste decât se credea.
Citește și: Echipa de șah Logic Delta Tulcea a debutat în Divizia A la Campionatul Național
Potrivit unui raport recent, suma totală a premiilor pentru echipe a ajuns la 871 milioane de dolari, dublu față de ediția anterioară. În plus, unele țări mici, precum Capul Verde, au primit peste 20 de milioane de dolari pentru participare, o sumă care reprezintă aproximativ 0,75% din PIB-ul național. În același timp, cheltuielile fanilor pentru bilete, cazare și transport au fost extrem de ridicate, unii plătind peste 7.000 de dolari pentru o experiență completă.
Impactul economic al Cupei Mondiale: venituri și cheltuieli
Participarea la turneu a adus venituri importante pentru FIFA și pentru echipe, dar efectul asupra economiei locale a fost mai moderat. Biletele pentru finală au ajuns la prețuri de peste 11.000 de dolari, iar hotelurile au crescut prețurile cu 50% în zilele cu meciuri, conform calculelor The Athletic. În plus, consumul de băuturi și parcare a fost semnificativ mai scump, afectând buzunarele vizitatorilor.
- Costul mediu al unei beri în Canada a fost de 15 euro, de trei ori mai mult decât în mod obișnuit.
- Prețul parcărilor în Los Angeles a ajuns la 300 de dolari, iar biletele de tren în New York costă aproape 100 de dolari.
- Numărul limitat de meciuri în Mexic a dus la scăderea traficului în restaurante și închirierile de mașini, cu scăderi între 5,1% și 8,5% în aeroporturi.
De ce paradoxul economic al Cupei Mondiale persistă?
Deși fotbalul umple stadioanele, impactul asupra economiei naționale și locale nu se traduce întotdeauna în venituri semnificative pentru populație. Cheltuielile ridicate ale fanilor, costurile de transport și cazare, precum și scăderea traficului în anumite zone, demonstrează că pasiunea pentru fotbal nu întotdeauna aduce beneficii financiare directe. În plus, estimările privind numărul de turiști și contribuția la PIB sunt mult mai modeste decât cele anunțate inițial, ceea ce subliniază diferența dintre așteptări și realitate.
În concluzie, în timp ce stadioanele sunt pline, economia locală și națională resimte mai puține beneficii directe, iar paradoxul rămâne: fotbalul umple tribunele, dar nu și buzunarele tuturor.