Sursă: Hotnews.ro
Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha, a transmis vineri seară prima reacție oficială din partea Kievului după ce România a doborât, în premieră, o dronă care a pătruns în spațiul aerian național. Evenimentul s-a produs în condițiile în care sistemele de apărare aeriană ale României au detectat și doborât prima dronă rusească în spațiul aerian al țării.
Drona a fost detectată la ora 09.39, la o distanță de aproximativ 20 km est de Sulina, pe traiectul Sulina – Brăila – Fetești – Buzău. La ora 11.02, drona a fost doborâtă în județul Buzău, în apropierea localității Padina, după ce a pătruns în spațiul aerian național. Potrivit Ministerului Apărării Naționale, drona a intrat în spațiul aerian pe traiectul Sulina-Brăila-Fetești-Buzău, însă nu a putut fi doborâtă anterior din cauza condițiilor de tragere și a riscului de daune colaterale.
Reacția oficială a Kievului după incidentul din spațiul aerian românesc
Andrii Sibiha a condamnat incidentul, afirmând că Rusia testează constant hotărârea Occidentului și pune la încercare reacția colectivă. El a subliniat că această demonstrație de forță reprezintă o provocare directă la adresa suveranității și securității Europei, fiind un semn clar al disprețului Kremlinului față de dreptul internațional.
- Rusia a trimis drone în spațiul aerian al mai multor țări din Europa
- Occidentul cere sancțiuni mai dure împotriva Rusiei
- Se solicită un pachet de măsuri pentru protejarea spațiului aerian european
- Reacția NATO a fost rapidă și coordonată, arătând pregătire pentru orice amenințare
Reacția NATO și măsurile de apărare aeriană din România
Armata română a mobilizat avioane F-16 de la baza Fetești și avioane NATO Eurofighter Typhoon de la Mihail Kogălniceanu. Primele au tras spre dronă, dar nu au reușit să o doboare, fiind nevoie de intervenția pilotului român de pe F-16, care a reușit să doboare ținta. NATO a declarat că identificarea și doborârea dronei au fost rezultatul unui efort multinațional, demonstrând capacitatea alianței de a reacționa rapid la orice potențial pericol aerian.
Reacția de solidaritate și pregătire a NATO a fost exprimată clar, confirmând că alianța este capabilă să răspundă eficient în fața provocărilor hibride și a atacurilor din spațiul aerian. Incidentul a evidențiat, totodată, necesitatea consolidării măsurilor de apărare și descurajare în regiune, în contextul tensiunilor crescânde din estul Europei.
Astfel, România a demonstrat că poate reacționa prompt și eficient în fața provocărilor, iar reacția Kievului și a NATO confirmă că această situație nu va rămâne fără răspuns diplomatic și militar adecvat.