Sursă: Zf.ro
Claudia Sofianu, Partener și People Advisory Services Leader la EY România, afirmă că munca nu se desfășoară într-un vid, ci în contextul provocărilor actuale ale pieței muncii din România. Într-un interviu acordat ziarului Tulcea Expres, ea subliniază că, în 2026, modul în care muncim trebuie adaptat pentru a susține performanța pe termen lung.
Studiul realizat de Consiliul Economic și Social în 2025 evidențiază presiunea sistemică asupra angajaților, cauzată de program prelungit, digitalizare și responsabilități familiale. În 2024, angajații din România au lucrat în medie 38,8 ore pe săptămână, peste media UE de 36 de ore, iar rata de ocupare era de 69,5%, comparativ cu 75,8% în UE. De asemenea, diferența de ocupare între femei și bărbați era de 18,1 puncte procentuale în România, față de 10 puncte în UE.
Impactul presiunii asupra pieței muncii din România
Potrivit studiului, presiunea nu mai este doar individuală, ci devine o problemă sistemică. Programul rigid, volumul mare de sarcini și lipsa flexibilității afectează sănătatea angajaților și conduc la retragerea din piața muncii, schimbarea domeniului sau migrație. În plus, fluctuația de personal și absenteismul sunt efecte directe pentru companii.
- Programul de lucru prelungit și rigid
- Lipsa flexibilității în organizarea muncii
- Responsabilități familiale și stres
- Rata de ocupare mai scăzută față de media UE
- Diferențe de gen în ocuparea forței de muncă
- Migrație și deficit de forță de muncă
Necesitatea unui echilibru durabil între muncă și viața personală
Claudia Sofianu afirmă că, în România, nu există o separare clară între viața profesională și cea personală, ci o singură existență în care munca trebuie să fie sănătoasă și predictibilă. Ea subliniază că soluțiile trebuie să vizeze flexibilitatea și adaptabilitatea, pentru a preveni plecarea din țară sau schimbarea domeniului.
Specialista de la EY consideră că, pentru a asigura sustenabilitatea, companiile trebuie să reevalueze modul în care organizează munca, să implementeze politici flexibile și să acorde o atenție sporită echilibrului vieții angajaților. În acest fel, se pot reduce efectele negative ale stresului și oboselii, iar performanța pe termen lung va fi susținută.
În concluzie, adaptarea la noile realități ale pieței muncii din România reprezintă o prioritate pentru mediul de afaceri și pentru autorități, pentru a crea un mediu de lucru sustenabil și motivant pentru toți angajații.